Cap. 33

„Sapte fix.”  Chelsea exlama la soneria de la usa si a sarit de pe scaunul ei, asezandu-si vioara pe podea. Ea a fugit la usa din fata pentru a-l intampina pe Aiden. El arata nervos- speriat, chiar- in timp ce era tarat in casa. „Tata!” Chelsea urca la etaj, intreptandu-se spre biroul tatalui ei.

„Doar un moment, Chelsea.” Vocea Dl Woodrow plutea in jos.

„Nu fi nervos, Deni. Te pot simti tremurand ca un nebun.” Ea i-a batut mana.

„Eu? Nervos?” A raspuns, balbait. Am chicotit la fratele meu aiurit. „Taci, Ana. tu nu ma ajuti.” A explodat.

„Imi pare rau.” Am incercat sa imi retin rasul cat de bine puteam.

Dl Woodrow cobori jos si se intalni cu noi in foaier.

„Tata, acesta este Aiden. Aiden acesta este tatal meu.” Ea facu semn de la unul la celalalt.

„Imi pare bne sa va cunosc, Dl Woodrow.”  Aiden a intins mana spre el.

Dl Woodrow i-a strans mana si il privea cu adevarat socat. „Tu esti…junior la scoala Chelseei?” Ochii sai priveau spre Aiden, observand corpul masiv de 6’4.

„Da, un junior. Asta sunt eu.” Ochii lui s-au dus de la mine la podea.

„Tu esti foarte-inalt.” El ne-a condus in camera de zi, mergand langa Aiden. „Deci, fata mea mi-a spus ca o vei duce la dansul; de vinerea viitoare?”

„Oh, umm, da.  Vreau sa spun, daca este in regula cu dumneavoastra.”

„Atata timp cat o aduci acasa la o ora rezonabila nu va fi nici o problema.”

„Taaaata.” Chelsea s-a plans.

„Nu, nu va fi nici o problema. Va multumesc domnule.”

„Nu este nevoie de astfel de formalitati. Spune-mi Nathan.”

„Imi cer scuze, Dl Woodrow.”

„Asa frate, asa sora. Nici Ana nu imi spune Nathan.” El a ras. „Ei bine, mai am o gramada de munca. Va las acum. Aiden imi pare bine ca te-am cunoscut.”

„Ma bucur sa va cunosc,de asemenea,  Dl Woodrow.” Aiden raspune cu blandete. Dl Woodrow s-a intors inapoi in biroul sau.

„Vezi? Nu a fost asa de rau, nu-i asa?” Chelsea l-a intrebat pe Aiden.

„Glumesti? Asta a fost enervant.” El s-a asezat jos pe canapea.

„Cred ca te-ai descurcat foarte bine.” Ea s-a asezat in poala lui, punandu-si  bratele in jurul gatului sau si plantand un sarut pe obraz.

„Chels, nu aici! Tatal tau este sus!” El a asezat-o pe perna de langa el. Chelsea chicoti ca o scolarita. „Oh, Deni, inveseleste-te. Vrei?”

Vazandu-i pe ei impreuna m-a facut sa-mi fie dor de Moe. Totul se pare ca ma face sa ii simt lipsa-fiecare chicot unic, atingere, priviriile pe care si le dau unul altuia, m-a facut sa il doresc pe Moe mai mult si mai mult. Aveam nevoie sa ies din casa ianinte sa mor de invidie.

„Esti gata de plecare? Am obosit si mi-ar folosi putin somn.”

„E doar 8:00.” Chelsea s-a uitat la ecranul telefonului ei, afland ora.

„A fost o zi lunga. Pot astepta afara in masina.”

„Sigur, sis. Voi fi chiar acolo.” Aiden mi-a aruncat cheile de la masina.

„Ne vedem maine Chels.” Am alergat afara din casa cat mai departe de cuplul fericit pe cat puteam.

****

M-am asezat pe scaunul pasagerului al masinii mici sport  a mamei, singura si abatuta. Am scos telefonul meu din portofel  pentru a vedea daca am pierdut vreun mesaj. Inima mea s-a ridicat usor cand am vazut numele lui Moe in casuta mea postala.

‘Iau un somnifer in seara asta. Sper ca apreciezi efortul.:)‘

Am verificat ceasul, 8:15. Asta inseamna doar 5:15 in Washington. Saracul Moe, relatia asta la distanta ii incurca de tot orele de somn.

Sper ca nu l-ai luat inca! Nu sunt inca acasa! Voi fi probabil pe la 10 in timpul meu. Imi pare rau! ‘

I-am raspuns. Aiden a iesit din casa Chelseei si venea spre masina. Moe a raspuns la mesajul meu repede.

‘O sa ma termini, femeie!:) il voi lua peste o ora atunci.’

Mi-am inchis telefonul si l-am bagat inapoi in geanta mea chiar cand Aiden se aseza pe scunul soferului. „Nu a fost asa de rau, nu?  Crezi ca tatal Chelseei ma place?”  A intrebat el, ingrijoat.

„Deni, cred te-ai descurcat bine- cum a spus si Chelsea.”

„Okay bine. Stii, esti norocoasa ca Moe deja ne cunoaste familia. Imaginzeaza-ti cum ar fi sa se intalneasca cu toti!”

„Oh, stiu. Asta ti-ar distruge toti nervii.”

****

Aiden mi-a carat bagajul de scoala sus pentru mine in timp ce am mers la bucatarie la frigider. Rose si Alice s-au furisat in spatele meu.

„Anabear.” Rosie si-a miscat capul usor. Stiam ce urmeaza. Era timpul pentru un interogatoriu. Ugh.

„Ne-ai evitat?” A intrebat Alice aratand cu degetul spre stomacul meu.

„Sa va evit? In nici un caz. Tocmai ce am ajuns acasa.” Am inchis usa de la frigider si am bagat o bucata de mancare de pranz in gura mea. „Stiu ce vreti.” O bucata de sunca a zburat din gura mea si a aterizat pe mana lui Rose pe tejghea. As fi putut rade, dar restul ar fi ajuns pe tejghea, de asemenea.

„Eww. Anabear. Mesteca cu gura inchisa.” Scuipa Rose. „Mancare umana- asa de dezgustatoare.” Am vazut-o strambandu-se dezgustata.

„Si tu ai fost om odata, Rose.” I-am reamintit, scotand limba la ea intr-o maniera copilareasca.

„Multumesc Domnului ca nu-mi amintesc.” Ea a arunca bucata de carne in chiuveta. „Acum, nu mai incerca sa ne distragi si spune tot.”

„Vrem sa auzim totul despre tine si Moe.” Alice ranjea de la ureche la ureche.

„Nu poate astepta asta pana maine? Sunt foarte obosita.” Le-am rugat.

Matusile mele s-au uitat una la alta. „Bine.” A recunoscut Rose.  „Dar maine ne vei spune tot.” Ea se uita in jos subliniind inca o data. „Toooooottttuuuul!”

„Totul, promit.”

„Ne bucuram ca esti acasa. A fost atat de plictisitor fara tine.” Alice si-a infasurat bratele ei mici  in jurul taliei mele, strivind tot aerul din plamanii mei.

„Mersi, Alice. Poti sa-mi dai drumul acum!” A trebuit sa ma sprijin de masa dupa imbratisare.

„Noapte buna, Rose.” Am imbratisat-o .

„Noapte buna, draga. Vise placute”. Mi-a facut cu ochiul.

Le-am escortat pe matusile mele afara la usa din fata si m-am dus spre scari.  Inainte sa urc sus, am intrat in camera de zi. Tata era pe canapea in fata televizorului- Sport Center- desigur. M-am asezat jos langa el, ingropandu-mi fata in umarul sau.

„Buna pustoaico. Ai avut o zi buna?”

„Nu chiar, tata.” I-am raspuns sincer.

„Stiu. Mama ta mi-a spus. Imi pare rau, iubito. Sunt sigur ca ai mai auzit asta de un milion de ori dar totul  va merge, stii?” Imi mangaia parul, oprind televizorul pentru a-mi da toata atentia.

„Sigur, tata.” Am oftat profund.  „Cum spui tu.”

„Urasc sa te vad asa. Serios, Annie.” Am putut auzi ingrijorarea din vocea sa.

„Stiu, tata. Voi fi in regula- in cele din urma.” Am oftat, aduncadu-mi genunchii la piept. Tot ce vroiam era imbratisarea lui Moe.

„Nu esti obosita?” A intrebat el.

„Extrem.”

„De ce nu te duci sa te culci? Sunt sigur ca este un baiat care te asteapta sa te duci in pat.” M-am uitat sus la el si am zambit. „Du-te…inainte sa decid sa nu fiu atat de dragut si sa-ti fac o sticla de NoDoz.”

„Buna idee! Noaptea, tata!” L-am pupat pe obraz si am fugit sus pe scari. „Te iubesc!” Am strigat inainte sa inchid usa in spatele meu.

I-am dat un mesaj lui Moe in timp ce eram in pat.

‘Ma bag la culcare acum. ne vedem in curand. ’

Am asteptat 15 minute-nici un raspuns. El trebuie sa fi adormit deja, am gandit si m-am pregatit pentru noaptea asta. Era intuneric in camera mea si foarte liniste. Mintea mea inca lucra si nu conta cat de obosita eram, nu puteam adormi.

Minunat. Doar foarte perfect. Am mormait, frustrant dincolo de convingeri. Eram prea emotionata pentru a ma culca. Am incercat sa respir profund, sa numar oile, oprindu-mi respiratia pana cand am ramas fara oxigen- nu merge nimic. M-am aruncat si m-am intors, impaturindu-ma in invelisuri si constant verificand ceasul. Viata mea e de rahat.

Apoi am inceput sa plang. Am plans si am plans si am plans. Am fost coplesita de tristete si anxietate. Nu puteam opri lacrimile sa curga. Eram asa de emotionala si din punct de vedere fizic scursa de energie. Dupa douazeci de minte, in cele din urma, am cazut intr-un somn adanc, cu vise.

****

„Moe? Esti acolo?” L-am strigat in intunericul din jurul meu, sperand si dorindu-mi ca puterea mea sa-l gaseasca tot drumul spre Washington. Am stat sub un cer negru, umplut cu stele, asteptand, cautand cu disperare.

„Buna, Ana.” Vocea lui Moe se auze din spatele meu. „Imi e dor de tine.”

****

M-am trezit intr-o stare destul de buna. M-am trezit chiar si cu 15 minute inainte ca alarma mea sa sune.  Am facut dus, m-am schimbat si am sarit peste balustrada sa iau micul dejun.

„Neata.” I-am salutat pe aprintii mei.

„Ei bine, buna dimineata si tie!”  Mama mi-a dat o farfurie goala. „Vad ca te simti bine astazi.”

„Foarte.” Mi-am asezat farfuria pe blat si i-am dat tatei o mare imbratisare, entuziasta. „Mi-e foame. Ce avem la micul dejun?”

„Oua prajite si slanina. Paine prajita, de asemenea.” El a raspuns.

„Suna delicios.” Mi-am incarcat farfuria si m-am asezat la masa din bucatarie pentru a citi ziarul de dimineata in timp ce mancam.

Telefonul suna. „Jake, este Leah.” Mama i-a dat telefonul.

„Mersi Ness.” El a sarutat-o pe obraz, luand telefonul. „Ana, poti sa te asiguri ca fratii tai se trezesc?”

„Sigur tata.”

Bryce statea in La-Z Boy-ul lui uitandu-se la stirile de dimineata- Aiden era in baie pregatindu-se pentru ziua de azi. M-am asezat pe bratul scaunului lui Bryce, furand telecomanda de la el si am schimbat pe un canal mai putin deprimant.

„Hei, ma uitam la asta.” A strigat Bryce.

„Prea rau.” L-am tachinat. Continua sa se intinda dupa telecomanda; am renuntat in cele din urma si am din nou pe canalul de stiri. „Deci, te duci la dans?”

„Ma gandeam sa o intreb pe Mel. Stii, fata cu care am iesit o data.”

„Desigur, imi amintesc. Ea a intrebat de tine la ore ieri. Am uitat sa iti spun. Ea se mira de ce nu ai sunat-o.” I-am spus ca am fost plecati din oras.

„Vroiam sa o sun ieri dar am uitat.”

„Subtil, Bryce.”

„Cum o fi. Oricum, te duci?”

„Nu.” Am raspuns.

„De ce nu?”

„Stii de ce nu.”

„Poti sa pleci de una singura. Sau poti sa o iei pe Alice. Ea iubeste orice motiv sa se distreze.”

„Poate.” Am ridicat din umeri.  „Ce ii ia lui Deni atat de mult?”

„Nu stiu. E ca o fata.”  Bryce m-a impins de pe bratul de la scaun.

„Hei!” L-am lovit in umar, ridicandu-mi sprancenele la el.

„Puteti sa terminati? O sa imi stricati scaunul!” Aiden a intrat in camera, tragandu-l pe Bryce din scaunul lui si luandu-i locul.

„Era si timpul sa fii gata. O sa intarziem multumita tie.” I-am aruncat bluza. „Haide. Sa mergem la scoala.”

****

Prima jumatate a zile a trecut destul de repede. Masa de pranz a fost abia tolerabila. Nick statea la sfarsitul mesei noastre cu prietenii lui de fotball si nu s-a uitat sau a vorbit cu mine o singura data.

„S-a cam dus ideea de a fi prieteni, huh?” A intrebat Chelsea.

„Da, intr-adevar.” I-am raspuns cu jumatate de gura. Telefonul meu vibra in  buzunarul de la sacoul meu.

‘Neata! Cum a dormit fata mea? ‘

„Nu te uita acum, dar Alex iti arunca ochi rai.” Chelsea m-a avertizat inainte sa am sansa sa ii raspund lui Moe. M-am uitat la masa de langa noi. Alex intr-adevar se uita la mine, ca de obicei. „Ti-am spus sa nu te uiti.” Ma certat Chelsea.

„De ce ma uraste sora ta asa de mult?” Am intrebat, ascunzandu-mi fata in bretonul meu.

„Cine stie…nu cred ca ii place nici pe prietenii ei.”

„Asta e trist.”

„Sa nu iti para rau pentru ea. Am incercat sa fiu draguta. Am facut totul ca sa fiu o sora pentru ea dar  nu e nimic ce poate ajunge la ea. M-am dat batuta.”

M-am mai uitat o data la Alex si ‘prietenele ei’ si mi-am indreptat atentia inapoi la Chelsea. „Exersam din nou, dupa scoala?”

„Oh, nu pot astazi. Tata vrea sa iesim in oras pentru cina. Poti sa vii daca vrei!”

„Oh, nu. Nu as putea. Ar trebui sa iti petreci timpul cu tatal tau.” Clopotelul suna pentru a anunta sfarsitul pranzului. „Ne vedem in clasa, Chels.”

****

Pentru ca a inceput sa ploua, Antrenor Willis ne-a pus sa jucam volei- am ajuns in echipa Annikai. Norocul meu.

„Buna.” A spus ea. M-am intors- 360 de grade- sa ma asigur ca vorbeste cu mine.

„Umm, hei…Annika.” Eram socata ca ea m-a salutat intr-un mod prietenos dar eram inca sceptica la motivul din cauza caruia vorbeste cu mine.

„Asculta, am auzit despre bunica ta.” A spus ea incet.

„Oh, de la cine?”

„De la Nick. Vroiam doar sa-ti spun ca imi pare rau. Bunica mea a murit recent, de asemenea.” Vocea ei era plina cu tristete si cu durere.

„Multumesc. Si mie imi pare rau, de asemenea- pentru pierderea ta.”

„Multumesc. Ea practic m-a crescut. Parintii mei erau plecati mult cand eram copil. Am crezut ca nu voi trece peste asta dar devine mai usor cu fiecare zi. M-am gandit ca er trebui sa stii asta.” Annika era draguta. Si nu doar draguta- ea era plina de compasiune si intelegere. Eram bucuroasa sa vad partea asta asa de diferita decat cea pe care am intalnit-o initial. „Si imi pare rau ca ti-am facut prima saptamana aici asa de dificila. E doar ca… l-am auzit pe Nick vorbind despre tine si Alex obisnuia sa iasa cu el si…ei bine, stii cum sunt fetele.”

Nu chiar, am gandit. „Da, stiu.”

„Deci, te duci la dans?” A intrebat ea.

„Probabil nu.” M-am uitat jos la picioarele mele- incercand sa nu plang.

„Nu te-a invitat Nick?”

„Ba da. Dar, ma vad cu cineva. El traieste departe.”

„Oh. Toata lumea avea impresia ca voi doi va intalniti.”

„Nu. Noi suntem doar prieteni. Cel putin obisnuiam sa fim. Stii cum merge asta.”

„Da, total.” Am ras amandoua. „Ei bine, ar trebui sa mergem la meci inainte ca antrenorul Willis sa se supere pe noi si sa ne puna sa facem ture.” Mi-a aruncat mingea de volei.

M-am uitat la antrenorul Willis care se uita la noi. „Buna idee- doar ai grija la Nessie acolo- joaca foarte bine.”

Ora s-a terminat inainte sa stiu asta si toata lumea se ducea spre vestiar. Mama ma astepta in curtea opusa. „Despre ce a fost vorba?”

„Cred ca eu si Annika vom fi prietene acum.” I-am raspuns, socata de cuvintele care au iesit din gura mea.

„Whoa. Asta e ciudat.”

„Ei bine…stii cum sunt fetele.” I-am facut cu ochiul si am tras-o spre vestiar.

****

Asa cum m-am asteptat, Alice si Rose asteptau cu rabdare sosirea mea. „Nerabdatoare, mult?” M-am asezat intre ele.

„Cum a fost la scoala?” A intrebat Rose.

C”hiar iti pasa cum a fost ziua mea la scoala?” Am intrebat inapoi, aruncandu-le ambelor ochi-gloante.

„Nu, nu chiar.” Alice a spus in cealalta ureche a mea cu o expresie smechera pe intregul ei ten de portelan.

„Bine, intrebati.” M-am stabilit in locul meu pentru o lunga conversatie.

Alice a fost prima care a inceput. „Ai primit primul tau sarut?”

Am oftat, zambind la amintire- si imi doream atingerea lui Moe. „Da.” Rose si Alice s-au entuziasmat, punandu-si mainile impreuna.

„Inteleg ca te-ai imprimat, corect?” Rose era urmatoarea- ea se uita in ochii mei, asteptand raspunsul.

„Amandoi am facut-o.”

Alice si Rose s-au uitat una la alta si apoi inapoi la mine. „Impreuna? In acelasi timp?”

Am incuviintat din cap. „Da. Impreuna. Moe. Si. Eu.” M-am oprit intre cuvinte sa exagerez cu asta- sperand ca au inteles.

„Ana, draga, asta este fantastic. Sunt asa, asa de fericita pentru tine.” Alice m-a imbratisat in cea mai lunga imbratisare din lume.

„Bine, ai avut destul din ea- RANDUL MEU!” Rose m-a scos din imbratisarea lui Alice, tragandu-ma spre corpul ei.

„Ok, sufocarea se termina acum!” Am reusit sa soptesc.

„Bine, acum ca avem toate detaliile fericite- ce s-a intamplat in poienita?”

„Poienita?” Am chicotit.

„Da, draga, poienita. Bella ne-a spus ca ai stat toata noaptea.” Ea zambi, amuzata.

Am adunat toata puterea pentru a vorbi, inghitind cu greu. „Nimic- am vorbit, ne-am sarutat, am dansat, am adormit impreuna, ne-am uitat la stele, el mi-a dat bratara dupa-amiaza urmatoare- chiar inainte sa plecam.”

„PAUZA!” Alice a tipat, uimindu-ma.

„Ati adormit?” A intrebat ea. „Esti sigura ca e tot?”

„Da, Alice. Am adormit- a fost total inocent. Ce altceva crezi ca s-a intamplat?” Ambele mele matusi au zambit rau la intrebarea mea- asta m-a facut sa rosesc. Se pare ca matusile mele cred ca a fost mai mult decat saruturi in noaptea aia. „Ei bine, nu s-a intamplat nimic altceva….am 25 de ani- pe deplin capabila sa ma controlez si sa iau propiile mele decizii.”

„Copilul nostru are 25 de ani.” Rose sopti. „Tu cresti chiar sub ochii nostrii.”

„Intr-adevar, asa este.” Mi-am pus bratele in jurul umerilor lor. „Dar, nu va faceti griji, voi fi mereu micuta voastra Anabear.”

Anunțuri

8 gânduri despre „Cap. 33

  1. mickutza spune:

    in sfarsit cap 33 …. cat am asteptat
    abea astept nexu….
    app daca ai timp intra si pe la mine :D:D
    http://mickutza10.wordpress.com/

  2. funnkysmile spune:

    saraca..e aiurea ca ei doi sunt asa departe unu d altu:-s:(
    oricum, ft tare cap:X ast cap urm:D

  3. sonycika spune:

    mda… Anna nu se simte prea bine… Moe e departe si asta provoaca suferinta…
    ma bucur ca se impaca bine cu Annika…
    saracutul Aiden… era doar nervi…
    astept continuarea.. 🙂
    succes mai departe…

  4. mickutza spune:

    hey.ati primit un cadou
    detalii pe blogul meu
    http://mickutza10.wordpress.com

  5. Simonik spune:

    uf,nick e cam…ciudos…si de la anika nu ma asteptam ,dar fie:d..bafta la tradus:*

  6. silvia spune:

    k inspaimantat a fost aiden desi nu avea dc
    Copilul nostru are 25 de ani.” Rose sopti. „Tu cresti chiar sub ochii nostrii.”

    „Intr-adevar, asa este.” Mi-am pus bratele in jurul umerilor lor. „Dar, nu va faceti griji, voi fi mereu micuta voastra Anabear.” k dragut as fi vrut sa styu mai moolt din vis:P wow k tare au devenit prietene se pare k anika nu este aja rea pana la urma:P dragut!!!
    „Da, intr-adevar.” I-am raspuns cu jumatate de gura. Telefonul meu vibra in buzunarul de la sacoul meu.

    ‘Neata! Cum a dormit fata mea? dc nu a mai raspuns 😛 ma rog mai am keva d spus dap deja ii prea lung cap si vreau sa kitesk urm kapitol:P te pwp :* faki o treaba sooper

  7. AuDrY spune:

    un capitol tradus superb, ca intotdeauna.
    e ciudat ca anna si moe sunt departe unul de celalalt, dar asa de dragut este moe ca face sacrificii pentru ea.
    anika a fost foarte draguta, in pofida asteptarilor.
    alice e nebuna, ca intotdeauna, iar rose o urmeaza.
    aiden a fost cam agitat la intalnirea cu tatal lui chelsie, dar asa era normal.
    ok… ai facut o treaba buna :*:*:*

  8. Cris spune:

    imi place la nebunie
    ce romantic

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s